Stockholm 2019 – Sentimental Journal

Stockholm 2019 – Sentimental Journal

PRIMUL CONTACT. PRIMA IMPRESIE


            Am fost călător prin Stockholm, Suedia (”Sverige”) la început de Mai 2019 (09-13) și m-am gândit că ar fi frumos să împărtășeșc cu voi experiența trăită, mai ales că tot ”www-ul” vorbește, când e vorba despre Stockholm, doar de tracțiile turistice, doar de zona centrală cu al său oraș vechi și de tururile importante ale capitalei, dar eu consider că mai este și o parte nevăzută, de care te lovești involuntar dacă dorești să iei la pas străduțele cochete, atât din centru cât și cele din zonele alăturate.

            Ca și punct de plecare, vreau să spun din capul locului că Suedia în general este una dintre țările scumpe ale lumii, iar asta vine la pachet cu oarece ”facilități” interesante și curiozităși care pot fi trecute cu ușurință la surprize plăcute.

TRANSPORTUL

            Am aterizat pe aeroportul Arlanda, cel mai mare din Suedia, aflat la aproximativ 50 km nord de Stockholm. Ca și imagine de ansamblu vreau să știți că indiferent de zona în care aveți treabă/sunteți cazați în Stockholm, recomandarea mea este să ajungeți în stația centrală ”T-Centralen” de unde pleacă tot felul de mijloace de transport spre oricare punct al capitalei, iar pe cât posibil să vă cazați cât mai aproape posibil de evenimentele unde participați.

            Așa am făcut și eu, odată ajuns în zona de sosiri a aeroportului, m-am îndreptat spre centrul de informații – un birou mare, în formă de semicerc cu vreo patru reprezentanți care așteaptau bucuroși să-ți ofere informații prețioase…Daa! Chiar așteaptă cu zâmbetul pe buze! Lângă centru de informații, la doi pași este un tonomat de unde îți iei un număr de ordine, iar apoi aștepți să-ți vezi numărul afișat pe unul dintre cele patru ecrane ale ghișeelor.

            Engleza mea cu accent românesc s-a înțeles cu cea a domnului cu versiune suedeză, chiar dacă am cam rămas cu gura căscată când i-am auzit vorbind între ei… sesizând reacția mea, domnul ne-a asigurat cu zâmbetul pe buze că asta e suedeza, trebuie să ne obișnuim cu ea, însă nu e nicio problemă pentru că majoritatea suedezilor știu engleza. Și da, a avut dreptatate, chiar așa e! Și chiar dacă mai întâlnești pe cineva care nu știe (mai sunt și excepții, nu?) face tot posibilul să te ajute!

            Revenind, i-am spus unde vrem să ajungem, ne-a deschis o hartă cu mijloacele de transport si ne-a exemplificat cu pixul pe hârtie, ”mură-n-gură”, ce trebuie să facem odată ajunși în stația centrală, iar până acolo ne-a oferit mai multe variante de, autobuz, tren, chiar și taxi, mai multe variante de bilete, astfel încât să alegem ce era mai bine pentru noi. Cu același calm ne-au explicat diferențele dintre companii și bilete. Ne-am hotărât pentru autobuzul Flygbussarna (https://www.flygbussarna.se/en/arlanda) pentru care am plătit pe 2 bilete dus 238 sek (la această dată, 1 euro este echivalent cu aprox 11 sek) pentru o distanță de aprox. 50km până în stația T-Centralen, și în 50 de minute am fost l adestinație. Stația autobuzului se găsea, la ieșirea din aeroport, pe ușa din fața centrului de informații (Terminalul 5), apoi la stânga aprox. 50m. Circulă din 10 în 10 minute de la și spre terminalele 2,3,4 și 5 ale aeroportului, iar din cauza asta aici, niciodată mijloaele de transport în comun nu sunt aglomerate. La dus o șoferiță, vorbitoare de limba engleză ne-a explicat cât va dura călătoria și unde trebuie să coborâm…

            Ajunși în zonal centrală, ultima oprire a fost în dreptul clădirii pe care era scris cu litere mari WORLD TRADE CENTER – această clădire poate fi un punct de reper la întoarcerea spre aeroport. Aici, la centrul de informații aceeași oameni faini, ne-au îndrumat de unde să ne cumpărăm bilete și cum trebuie să ajungem la destinație. Am ales să cumpărăm cardurile albastre (Access) de la compania publică de transport SL (https://sl.se/en/) – prețul unui astfel de card este de aprox 5 euro, iar pe el îți poți încărca mai multe călătorii, funcție de preferințe, cu el putând trece și de turnicheții de la intrările în stațiile de metrou. Totul este electronic, totul se scanează! De la activarea lor, se debitează contravaloarea unei călătorii, 45 sek și în următoarea oră poți merge cu ce linie de metrou dorești.

            Nu vreau să greșesc, dar în subteran, stația centrală cred că e întinsă pe aprox. 2km, pe mai multe niveluri și cu ieșiri înspre toate direcțiile orașului. Ce m-a impresionat este că, printre zecile de magazine din subteran sunt multe centre de informații, de unde poți cumpara și biletele fizice, dar și multe persoane de la informații care se plimbă prin toată stația oferind detalii de orientare. Personal am oprit un călător să ne ajute, iar la numai 20 de secunde (!!!), a venit la noi o agentă de informații spundând să-o urmăm, că asta e meseria ei zi de zi, să-i îndrume pe cei care au nevoie de ajutor. Aici sunt scandinavii care s-au gândit la toate!
            Metrourile circulă din 5 în 5 minute în aceeași direcție, și traficul este extrem de fluid. Asta a fost prima impresie plăcută de care am avut parte. Și asta este valabil și pentru celelalte mijloace de transport. Spre exemplu, nu există ambuteiaje în trafic, cu toate că se construiește masiv în perioada asta! Tare, nu!?

            Puteți opta și pentru tren de mare viteză, așa-zisul Expres, care vă duce de la aeroport la destinație în 20 minute, cu aprox 35 euro/persoană sau cu taxi, care variază undeva la 550+ sek/cursă.

E VREMEA… LOR!

            Înainte de plecare, am urmărit ”n” prognoze meteo și nu știu de câte ori am schimbat hainele din geantă: pune-le pe cele groase, ba nu, scoate-le și tot așa, până când am rămas cu o geacă si cu vreo două bluze. Am fost inspirat. Cu toate că la început de mai temperatura este undeva între 10-15 grade celsius, încă am prins cireșii înfloriți, iar oamenii sunt foarte veseli, calmi. În 5 zile, am auzit un singur claxon, da, unul singur, și acela dat cu bun simț pentru un pieton grăbit care nu s-a încadrat în culorile semaforului. Asta se poate trece tot la impresii plăcute.

            În restul zilelor, soare amestecat cu nori pufoși, vântul sufla cât să-ți mute pletele dintr-o parte-n alta, și am prins și vreo două averse… așa scurte, dar bogate. Să vă luați creme de protecție… când soarele se împrietenește cu vântul, îți cam colorează moaca :P
Ahhh… și încă ceva: soarele apune pe la ora nouă și răsare pe la patru dimineață… sincer eu  nu știam asta și m-am cam panicat văzând că afară e lumină ”în toiul nopții”!

MIȘCAREA e SĂNĂTATE!

            Am mai băgat de seamă ceva interesant, în Stockholm, oamenii fac sport, de la copii de câțiva anișori, până la seniorii experimentați, toți aleargă pe pistele amenajate, sau pedalează la biciclete, muuuuuuuuulte biciclete. Îmi părea foarte amuzant faptul că parcările lor de printre blocuri sunt exacte, adică, locul și parcarea, rarefiate, câte una-două echipate cu încărcare electrică (da, multe mașini electrice), iar pe canalele care împânzesc capitala sunt o sumedenie de bărci și iahturi de toate dimensiunile, ”parcate” ordonat și care trăiesc în armonie perfectă cu rațele sălbatice, cu pescărușii și chiar cu lebedele.
            Aici clar, sunt mai mulți care au biciclete și bărci, decât cei cu mașini… și nu trebuie să fii expert să-ți dai seama că poluarea nu există: înainte de ploie și după ce norii se scutură zdravăn, aerul are același miros…curat… l-am experimentat prin propriile mele nări și plămâni!
            Să fii biciclist în Stockholm e chiar plăcut având în vedere facilitățile de care te bucuri: piste largi – marcate, magazine și chiar toaletele publice echipate cu aer pentru roțile cicliștilor… parcurile, pline cu lalele multicolore, îngrijite și de-o simplitate imposibilă erau pline de prieteni ai naturii care se plimbau, cântau sau chiar stăteau pur-și-simplu pe iarba verde!

SHOW ME YOUR MONEY!

            Și acum să vă spun avantajele, din punctul meu de vedere, de a fi o țară scumpă: în primul rând cred că în proporție de peste 85%, poate chiar mai mult, singura metodă de plată acceptată este cardul. De exemplu în hotelul în care am fost cazați, de la 1 Mai 2019, chiar nu mai acceptau plata cu cash! În perioada în care am stat acolo, nu am avut nevoie de cash, si sincer să fiu nici nu știu cum arată o ”coroană” de-a lor. Iar dacă banii fizici sunt pe cale de dispariție în Suedia, vă dați seama că și oamenii străzilor sunt practic inexistenți, de la intersecții, de prin parcuri, cam de este tot,  dacă nu mai e obiectul muncii (moneda și bancnota), nu e sunt nici ”meseriașii”, iar asta îți oferă și o siguranță aparte.
            Aceleași prețuri mari, cam peste tot (cazări, magazine, transport, etc) fac din Suedia un stat V.I.P. în care vezi doar oameni educați. Evident că există și aici excepții, dar ce bine că nu le-am întâlnit eu, iar dacă într-adevăr încă mai există, cu siguranță sunt și pe cale de dispariție.

GAMLA STAN – SUFLET REGAL

            De Gamla Stan – Orașul Vechi s-au scris multe și se vor mai scrie, dar cu siguranță trebuie să ajungeți acolo și să nu ratați cel mai important aspect: schimbarea Gărzii Regale de la Palatul Regal, care are loc la ora 12:15 în cursul săptămânii și la 13:15 duminica. Este de-a dreptul REGAL! Soldați cu uniforme minunate, fanfară militară, și polițiști călare, sau pedeștrii cu chipurile senine, care te făceau să te întrebi cum pot fi oamenii atât de împliniți de ceea ce fac… Tot evenimentul durează căteva minute bune, timp destul pentru poze, filmări și gură-cască! Dacă asistați la schimbarea Gărzii Regale, vă recomand să intrați și în magazinul cu suveniruri, de calitate excepțională, având exclusiv obiecte cu/despre Familia Regală Suedeză.

            Magazinele cu suveniruri din Gamla Stan, marea majoritate, sunt afaceri chinezești, iraniene și pakistaneze, iar obiectele suedeze cu inscripția ”Made in China” și-au găsit locul și aici ca peste tot în lume, evident există și excepții pentru toate gusturile și toate buzunarele. Important e să te plimbi și să admiri totul liniștit și fără grabă. De fapt asta și recomand: să vă alocați ”o zi întreagă la picior” pentru Gamla Stan și o să vedeți diferența dintre turiștii organizați și grăbiți care în 10-20 de minute trebuie să facă totul, și voi, care neavând limită de timp, puteți îmbina utilul cu plăcutul, servind ceva la una dintre zecile de terase, ascultând o orchestră simfonică în aer liber (Yupiii!!! Da, am avut bucuria asta în fața Academiei Suedeze, unde se află Muzeul Nobel), să schimbi câteva vorbe cu un artist pictor, care dădea viață culorilor ce le așeza pe pânză… Noi ne-am bucurat de aceste locuri mai bine de zece ore… astfel am devenit, măcar pentru o zi, oameni calmi, relaxați și fără griji! E chiar faină experiența! Nu știu dacă există Rai, dar dacă există, pentru mine, așa aș vrea să arate o zi acolo!

POFTĂ BUNĂ!

            Dacă ți-e foame, mânâncă! :) Dacă nu mănânci, ești nervos și strici echilibrul locului! Și aici ai de unde alege, funcție de buzunar, de la fast food-uri, la market-uri, de la buticuri la restaurante care se respectă. Nouă ne-a fost recomandat restaurantul Pelikan, unde am contribuit la degustarea cărnii de ren (și am pus sub semnul întrebării transportul lui Moș Crăciun), este ceva comun în Suedia, iar mai apoi am aflat că restaurantul și-a deschis porțile la 1664… e ceva, așa-i?  Am ajuns întâmplător, hoinărind pe străzile din Katarina-Sofia, după ce am vizitat biserica cu același nume (o recomand, chiar dacă nu ești ”expert în cele sfinte”).

            Ca să poți mânca aici, trebuie să rezervi în prelabil. Noi am avut noroc, mai era o masă liberă. Destinul, soarta! :) Ca și atmosferă, restaurantul, cu multe mese mici și înghesuite pe care erau așezate lumânări ale căror luminițe se jucau în bătaia mirosului de mâncare gătită de gentlemeni gastronomi, are ceva boem, ceva al anilor 1900, poate și mai devreme, unde vorbele clienților sunt mult mai întortochiate decât cele ale vechiului Babilon. Noi am stat în fața tabloului ce înfățișa barca celor doi pescari și am fost serviți ireproșabil de chelnerii care parcă patinau pe culoarele înguste ale celebrului han. Restaurantul Pelikan: https://www.pelikan.se/en/ Am mai observat că marea majoritate a magazinelor se deschid pe la orele 11:00 și se închid seara la 22:00 cauza fiind noaptea scurtă… cred…

LA BUNĂ REVEDERE!

            Ar mai fi multe de spuns, însă toate astea merită trăite și nu povestite… pentru că la urma urmei, Suedia este o Monarhie și asta își pune amprenta peste toată suflarea celei mai mari țări din Scandinavia.

Mulțumesc popor drag pentru experiența trăită!

Tack så mycket Stockholm, Tack så mycket Sverige!

!!!! Acest articol mi-a pus la grea încercare memoria, pentru că am vrut să împărtășesc cu voi experiența trăită care mi-a luminat sufletul și care mă va obliga să mai aud măcar o dată în viață: ” Välkommen till Sverige!”


Scrisoare de vacanță! Abonează-te ACUM la blogul ALTCO Tour!
Distribuie:

Leave a Reply

Your email address will not be published.